Pun pariu ca nici una din povestile astea nu te-ar face vreodata sa vii in Cernavoda, asa, pur si simplu sa-l vizitezi. De ce? Fiindca te temi ca o sa te iradiezi, ca o sa mori de plictiseala ori sacrificat de manelisti pe altarul lui Florin Salam (bine, ideea asta s-ar putea sa aiba un sambure de adevar in ea).

Si totusi, macar pentru o zi, imbraca-ti armura anti-manele si pune-ti chilotii de plumb. Apoi paseste in orasul in care, din momentul in care intri, ai impresia ca deasupra ta s-a inchis un enorm glob de sticla dedesubtul caruia existenta se desfasoara in cu totul alt ritm.

Aici dimineata nu faci o ora pe drum pana la serviciu si nu trebuie sa alergi dupa autobuz ori dupa taxi. Daca esti in intarziere, grabesti pasul, fiindca orice destinatie nu este la mai mult de jumatate de ora de mers pe jos. Da, Cernavoda este un oras mic.

Ajungi in centru. Cladirile au peste o suta de ani, au fost declarate monumente istorice, dar la parterul lor s-au construit magazine cu exterior modern. Termopane vs. bulina rosie. E ca si cum ai fi in fata unei porti a timpului: intri in secolul XXI, dar te trezesti in secolul XIX. Mai mult, centrul este doar pe o singura parte a strazii, de celalalta parte fiind un parc, iar mai incolo... canalul. Cand ploua torential sunt toate sansele ca centrul orasului sa fie primul inundat.

Oriunde ai vrea sa mergi mai departe, trebuie sa urci. Tot orasul este cocotat pe dealuri (sapte, ca antica Roma). Pana la posta, dai doua kilograme jos in mod sigur. Pana la oricare din cele doua licee, abia te mai tarasti. Pana la spital... noroc ca exista ambulanta.

Cernavoda are cartier rezidential si cartier de rromi atat de saraci, incat atunci cand mergi printre casele lor ai impresia ca esti intr-unul din documentarele occidentalilor despre Romania. Cernavoda are Mercedesuri de ultima generatie in parcari si magari pe trotuare. Are semafoare, dar n-are autobuze. Are fantana arteziana, sculpturi abstracte numai bune pentru rubrica lui Coriolan Nepriceputeanu, si un pod pe care noaptea te simti ca pe Golden Gate, dar n-are cinematograf. Da, Cernavoda este un orasel cosmopolit si boem in acelasi timp. Dar peste toate, curat. Uimitor de curat.

Din ora in ora, „ceasul-paduche” de pe fruntea primariei canta o frantura din Oda Bucuriei. In fata aceleiasi cladiri a fost instalata o superba copie a Ganditorului, (dedesubtul caruia au pus un palet de lemn, pentru marfa – da` nu-i nimic, nu se vede decat daca te uiti cu atentie). Oamenii se saluta pe strada fiindca oricum se cunosc toti intre ei si, oriunde ai merge, la oricare dintre cele cateva restaurante sau baruri – de prima mana de altfel – e imposibil sa stai singur la masa, deoarece sigur cativa cunoscuti de-ai tai sunt deja acolo. De 1 Decembrie si de 1 Mai canta o fanfara in parc. Iarna, copii se dau cu sania pe partii de cate un kilometru lungime, din varful dealului pana in centru. Zeci de pusti, de la sase ani in sus, fac bobul, sarind peste canalizari transformate de gheata in trambuline, apoi isi scutura zapada de pe fund si se apuca cu indarjire de tarat sania pana inapoi in varful dealului. In rest, e liniste. Doar trenul se mai aude, uneori, cum trece prin gara mica, din caramida, de pe cealalta parte a podului.

Credeai ca orasul este invadat de manelisti? Ei bine, nu e chiar asa... Manelistii isi au, intr-adevar, partea lor, dar daca esti rocker nu inseamna ca esti condamnat sa stai in casa deruland de plictiseala casetele tale cu Metallica pana se demagnetizeaza. Mai bine mergi la Tzoc si bei un Becks de 3 lei sau o bere la halba de 2 lei. Nu mai suna chiar asa rau, nu?

Vrei neaparat sa te uiti la stiri in timp ce iti bei berea de la ora cinci? Mergi in The One, un bar cu canapele de piele si ditamai plasma pe perete, original mai ales prin faptul ca are o frizerie in curte. Si sa nu uitam de terasa Yannis, raiul nuntilor cernavodene, ori de terasa Hollywood, care are o dubla existenta, asa, cam ca un super-erou, ziua este o modesta cantina, iar noaptea loc de destrabalare al proaspetilor cetateni cu drept de vot sau al nuntasilor cu chef de spart farfurii.

Iar daca esti un tip sportiv, nu e o problema. Cernavoda se respecta si din punctul asta de vedere, fiindca are ceva mai mult decat un teren de fotbal improvizat pe un maidan in care baietii satului fac o miuta dupa ce se intorc de la camp. Are doua baze sportive si doua stadioane proaspat modernizate asa ca, orice ti-ar placea sa joci - fotbal, baschet, handbal sau tenis, vei gasi in mod sigur un teren acoperit, ori unul in aer liber, fie pe teren sintetic, fie pe gazon, pe care sa te desfasori.

Cernavoda este departe de definitia traditionala a unui oras mic. Poate datorita economiei care s-a coagulat in jurul centralei, poate datorita oamenilor, oraselul este atipic, se comporta ca o metropola micsorata de vreun savant nebun si aruncata pe undeva prin Dobrogea.

Now, come visit Cernavoda City...